draga tu..

stii ca nu mai cred in vechile scrisori gasite sub patul alor mei.. scrisori .. marturii scrise ale propriilor sentimente.
si oricat ai incercat in acele 3 luni sa ma faci sa cred in ele.. nu ai reusit. sau poate..
ehh, priveste o scrisoare virtuala numai pentru tine.
pentru trecutul alaturi de tine , pentru tot..
si stiu ca simti ca nu mi mai pasa. simti ca zambetul meu intiparit pe profilul de facebook imi imbratiseaza sufletul.. simti ca in sfarsit faptura mea a reinflorit langa el nu langa <tu>.
T: hei. imi place poza ta. dar nu trebuia sa ti spun asta.. stii parerea mea despre fericirea ta.
A: multumesc. mda.. acum sunt din nou fericita.
T: felicitari... si succes in continuare .
A: multumesc.. si tie.
nu ti e dor? de conversatii.. de momentele epice impreuna. de tot ce a fost si ar fi trebuit sa fie?
ei bine.. mie mi e dor. si chiar daca totul a mers mai departe.. imi place. chiar imi place sa arunc o privire in spate. si sa admir scena unui trecut mirific.
nu ma intelege gresit. iubesc prezentul. dar trecutul umbreste o latura pe care ti am impartasit o numai tie.
mi e dor. mi e dor de toate lectiile pe care mi le predai despre viata. cum prin imaturitatea mea de a privi lucrurile te am facut sa ma iubesti.stii..
tot timpul ii spuneam unui fost " daca m ai cucerit o data de ce nu ai mai face o inca o data?"
dar e imposibil. e imposibil sa furi mintea unui spirit cu aceleasi trucuri, nu?
intr un mod ciudat un dor nebunesc imi aduce aminte de tine. dar..
daca ai aparea la usa casei mele nu te as mai invita inauntru.
draga tu.. iti multumesc ca mi ai dat esenta si visele inapoi. iar amintirile le poti pastra in continuare..

Cu drag A.